Căi de Acces º DJ186D, comuna Săcel.
Situată în partea estică a Munților Rodnei, pe versantul sudic al Muntelui Măgura, în raza localității Săcel, rezervația se întinde pe o suprafață de 100 ha.
Denumirea
provine de la nuanța verzui-albăstruie a izvorului
carstic, unul dinafluenții de obârșie ai râului Iza.
Apele intrate în subteran în peștera Izei, care se află la sud de vârful Bătrâna din rezervația Peștera Izei, reapar la suprafață ca izvor de o rară frumusețe, astfel luând ființă Izvorul Albastru al Izei. Amonte de Izbucul Izei se află Ulița de Piatră, un defileu
săpat în calcare eocene, cu pereți stâncoși cu înălțimile cuprinse între 4 și 10 metri, pe alocuri având aspect de canion și cu pereții foarte apropiați. Apa care formează Izbucul Izei intră în subteran în vârful Măgurii, la aproximativ 2 km S-V. Ponorul de la intrarea în peștera Izei este o fostă dolină impresionantă, cu pereții stâncoși în care apele pârâului Măgurii pătrund printr-un mic canion cu cascade.
Masivul Țibleș
Căi de Acces º DJ186, Rozavlea- Dragomirești-Săcel.
Masivul Țibleș ascunde în înălțimea și grandoarea sa peisaje mirifice și deosebit de pitorești.
Căi de Acces º DJ186, Rozavlea- Dragomirești-Săcel.
Masivul Țibleș ascunde în înălțimea și grandoarea sa peisaje mirifice și deosebit de pitorești.
În
acest tablou de roci vulcanice brăzdate de ape în
toate cele patru zări se găsesc numeroase specii
de plante rare, unicat - unele specifice numai
Masivului Țibleș, adevărat spectacol coloristic
natural. Printre aceste specii se numără exemplare
de omag - plantă ierbacee toxică, perenă, cu
tulpina dreaptă și rigidă, cu flori în formă de
cioc, de culoare violetă, păiuș, mac galben,
garofiță pitică, gălbinelul de munte, gențiană,
specii de veronica, care este cel mai variat gen
din familiade plante înfloritoare și baraboi.De pe pantele sălbatice ale masivului Țibleș, care se întind până la altitudinea de 1838 m, ni se dezvăluie priveliști unice, imagini asupra întregului Maramureș.
